Şapte beneficii ştiinţifice ale meditaţiei zilnice

Indiferent de tipul meditaţiei exersate, de scopul ei sau de durata acesteia, a te concentra pe o imagine sau un subiect are efecte profunde asupra creierului, efecte care au fost demonstrate şi explicate ştiinţific.

După o şedinţă de meditaţie de numai două minute, toate regiunile din creier au de câştigat. Lobul frontal, responsabil cu planificarea, emoţiile şi conştienţa de sine, se relaxează şi aproape că se „închide”. Lobul parietal, care procesează informaţiile senzoriale şi orientarea în spaţiu şi timp, îşi încetineşte activitatea. Iar talamusul, responsabil cu atenţia faţă de semnalele din jur, îşi reduce capacitatea de a procesa informaţiile.

În ceea ce priveşte beneficiile, meditaţia regulată are o serie de avantaje care implică memoria, creativitatea şi compasiunea.

În primul rând, meditaţia ajută la o mai bună capacitate de concentrare, chiar şi după ce terminăm exerciţiul în sine. Apoi, meditaţia ajută la scăderea nivelului de anxietate. Aceasta se întâmplă deoarece meditaţia reuşeşte să slăbească legăturile neuronale, ceea ce poate părea ceva rău, dar nu este. Concret, slăbirea legăturilor neuronale ne ajută să ne detaşăm emoţional de ceea ce ni se întâmplă şi să reacţionăm raţional la evenimentele din jur.

Un al treilea beneficiu este o capacitate creativă crescută. Astfel, persoanele care obişnuiesc să mediteze au o capacitate crescută de a găsi soluţii la o problemă propusă, după cum au descoperit cercetătorii de la Universitatea Leiden din Olanda.

În plus, meditaţia îmbunătăţeşte empatia şi compasiunea. Într-un experiment, subiecţilor li s-au arătat fotografii cu persoane considerate „bune” (pozitive), „rele” (negative) sau „neutre”. Cei care obişnuiau să mediteze au fost capabili să reducă reacţiile negative faţă de cei reprezentaţi în fotografiile cu personaje negative. Un alt studiu, realizat în 2008, a evidenţiat că persoanele care meditează reacţionează mai repede faţă de persoanele care suferă şi intervin pentru a alina suferinţa.

În plus, meditaţia a fost legată şi de o cantitate mai mare de materie cenuşie în hipocampus şi regiunile frontale din creier. Mai multă materie cenuşie înseamnă stabilitate emoţională şi sentimente pozitive. Acest aspect conduce şi la îmbătrânirea mai lentă a creierului şi apariţia mai târziu sau mai rar a afecţiunilor neurologice asociate cu înaintarea în vârstă.

Un al şaselea beneficiu al meditaţiei este o memorie mai bună. Mai exact, cei care sunt obişnuiţi să mediteze îşi exercită mai des abilitatea de a ignora toate activităţile care distrag atenţia şi, în consecinţă, să îşi amintească mai repede ceea ce este necesar.

În cele din urmă, meditaţia determină un nivel scăzut de stres şi, prin urmare, o capacitate crescută de a lucra eficient în situaţii stresante. Un studiu din 2012 a dat o sarcină stresantă de îndeplinit în decurs de opt săptămâni unui număr de manageri. Prima categorie era alcătuită din manageri care au fost încurajaţi să mediteze, a doua era alcătuită din manageri care primiseră substanţe care să-i ajute să se relaxeze, iar ultima categorie de manageri nu primiseră nimic pentru a se relaxa. La testul final, grupul care a meditat a înregistrat cel mai scăzut nivel de stres dintre toate cele trei grupuri.

Sursa: https://semneletimpului.ro/sanatate/sapte-beneficii-stiintifice-ale-meditatiei-zilnice.html

Abonează-te la Newsletter

Fii la curent cu ultimele știri din lumea Zen!

Mulțumim pentru abonare!